Surse
Criza profesorilor din Bistrița-Năsăud se adâncește și pune presiune pe învățământul local, în special în mediul rural. În cadrul unei ședințe a Colegiului Prefectural, inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie a declarat că 17 cadre didactice au fost menținute în activitate la cerere după împlinirea vârstei de 65 de ani, decizie luată de Inspectoratul Școlar Județean în luna martie, înaintea concursului de titularizare.
El a recunoscut că această practică creează o anomalie: se prelungește activitatea celor care pot rămâne titulari, în timp ce, în același județ, aproximativ 100 de absolvente de învățământ primar și preșcolar nu au post, o situație care poate afecta puterea de reacție a sistemului în fața deficitului de personal. Un exemplu surprins în dialogul cu autoritățile este acela că, în acest an și în anul următor, o învățătoare va împlini 70 de ani și va rămâne la catedră, iar tânăra generație de profesori nu reușește să ocupe posturile vacante.
Analiza indică un dezechilibru structural în recrutare, mobilitate și planificare, intensificat de lipsa de cadre tinere pentru disciplinele cruciale. La nivelul județului, cel mai mare deficit se înregistrează la Fizică, urmată de Chimie și Informatică, în timp ce Matematica este descrisă ca fiind la limită.
În plus, rimul de posturi rămase neocupate este mai mare în mediul rural, unde mai mult de jumătate dintre locuri nu au fost ocupate, deși există vacanțe și în orașe. Pentru unele discipline, cum ar fi Matematica, s-au înregistrat cazuri de posturi greu de ocupat în unități din Bistrița, subliniind incompatibilitatea dintre cererea de profesori și disponibilitatea absolvenților.
Aceste date scot la iveală necesitatea unor măsuri de reformă în mobilitatea cadrelor, atractivitatea meseriei de profesor și programele de recalificare, pentru a asigura continuitatea învățământului la nivel local.
